page2

Dar din dar pentru Băgaciu

Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale – Viziunea pentru Viitor în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Asociația pentru Tineret Fidelitas Miercurea-Ciuc, implementează în Comuna Băgaciu, judeţul Mureş proiectul “Dar din Dar pentru Băgaciu” cu o perioada de 18 luni, finanţat prin  granturile SEE, 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, începând cu data de 01.07.2014 , având un buget de 67830.00 euro.
Proiectul „Dar din Dar pentru Băgaciu” îşi propune să contribuie la combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile de la nivel local, cu accent pe populația de etnie roma, precum şi la creșterea abilităţilor şi stimularea membrilor comunităţii pentru a participa activ la viața economică şi socială, prin implicarea în procese de informare, consultare şi luarea deciziilor la nivel local şi județean, având ca rezultat pe termen mediu şi lung dezvoltarea relațiilor interetnice şi îmbunătăţirea situației populației de etnie romă din localitatea Băgaciu, oferind totodată, prin activitățile de informare, un exemplu de bune practici demn de urmat de către alte comunităţi multietnice.

Prin activitățile specifice din cadrul proiectului, în care comunitatea locală, din care un procent important (85%) este format din persoane de etnie romă, este implicată în luarea deciziilor cu accent pe dialog între membrii comunităţii locale, se dezvoltă o relație de colaborare inter-etnică pentru atingerea scopului comun, respectiv dezvoltarea comunităţii ca întreg, prin creșterea bunăstării individuale şi implicit îmbunătăţirea situației familiale.

Proiectul se dorește a fi un punct de plecare pentru asumarea responsabilității deciziei de către membrii comunităţii locale şi dialog interetnic (romi, maghiari, romani), asigurând normalitatea democratică în care cetățeanul decide ce e mai bine pentru comunitatea din care face parte şi implicit pentru el şi familia lui, în toate activitățile care presupun luarea unei decizii care privește comunitatea.

Necesitatea implementării acestui proiect este justificată de situația grupului țintă la nivel național. Astfel, conform Planului Național de Dezvoltare, doar 122.573 de romi declarați se încadrează în categoria persoanelor active, iar dintre aceștia doar 71,5% încadrându-se în categoria de populație ocupată, restul de 28,5% fiind șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă.

Conform Barometrului de Incluziune Socială a Populației și Grupurilor Vulnerabile, 45% din romii de pe piața muncii nu au un loc de muncă stabil și desfășoară lucru temporar/sezonier sau cu ziua, realizând venituri sporadice, în timp ce pentru populația majoritară acest procent este de 5%, acest lucru constituind un semnal de alarmă cu privire la accesul lor pe piața muncii cu caracter stabil. 60% din gospodăriile de romi trăiesc din mai puțin de valoarea unui salariu minim pe economie.

Având în vedere cele prezentate mai sus, nu este surprinzătoare dependenţa unui număr mare dintre familiile de romi de ultima reţea de siguranţă la nivel social, sistemul de asistenţă socială. Şomajul a avut un efect puternic asupra participării romilor pe piața muncii, din cauza unor factori precum: restructurarea economiei, lipsa capitalului uman sau discriminarea. Nivelul de trai al acestei populații este scăzut, veniturile sunt scăzute şi se bazează pe surse fluctuante.

Prezenţa foarte slabă pe piaţa muncii a romilor reprezintă o sursă majoră de excluziune socială. Mulţi dintre romii care lucrează o fac, adesea, ca muncitori necalificaţi, muncitori agricoli, în slujbe prost plătite şi vulnerabile, fiind printre ultimii sosiţi şi printre primii concediaţi – în cazul restructurărilor. Vechimea lor este, adesea, insuficientă pentru a beneficia de asigurări sociale, iar vulnerabilitatea este cu atât mai ridicată.

Măsurile întreprinse până în prezent pentru îmbunătățirea accesului romilor pe piața muncii sunt mai degrabă fragmentare şi vin în special din partea societății civile. Intervenția statului s-a limitat până în prezent la măsuri pasive, nefocalizate pe populația de romi şi care ating doar tangențial acest segment.

În mare parte un segment important al populaţiei de romi este prins în capcana unui deficit multiplu de resurse personale şi familiale: lipsa severă de venituri, condiţii de locuire adesea mizere, lipsa de educaţie, de calificare, angajare predominantă în activităţi economice din zona gri/subterană, lipsa actelor de identitate. Toate aceste condiţii afectează advers accesul la serviciile sociale publice: educaţie, învăţământ, ocupare, securitate personală şi chiar asistenţă socială.

Gradul de educație scăzut este doar unul dintre motivele pentru care locuitorii localității Băgaciu nu pot sa ocupe un loc pe piața muncii şi astfel să asigure condițiile necesare educației superioare pentru copiii lor. Zona Târnaveni are gradul de ocupare cel mai scăzut din județul Mureș, conform AJOFM, peste 16% șomaj comparativ cu media de 8% a județului Mureș. Ca urmare, inserția pe piața muncii este dificilă şi pentru o persoană calificată, iar în momentul de față agricultura şi creșterea animalelor sunt singura alternativă viabilă pentru locuitorii comunei. Problema majoră a cetățenilor localității este lipsa locurilor de muncă (conform biroului de asistență socială din cadrul Primăriei Băgaciu 458 persoane sunt înscrise în căutarea unui loc de muncă şi beneficiază de venitul minim garantat); în anul 1998 Ferma 5 din cadrul IAS Seuca deținea în localitate aproximativ 400 ha de vie şi în jur de 900 vaci cu lapte. In cadrul fermei lucrau aproape 75% din cetățenii localității, majoritatea fiind de etnie romă, dar în urma privatizării, Ferma 5 împreună cu celelalte ferme ale IAS Seuca au fost preluate de o societate privată care în anul 2001 a intrat în insolvență şi a devenit falimentară, astfel la momentul actual în localitate se mai lucrează doar 20 ha de vie, teren deținut de persoane fizice, iar crescătorii de animale dețin, conform declarației medicului veterinar din localitate, 36 vaci cu lapte, ca urmare, majoritatea persoanelor din comunitate au rămas fără locuri de munca şi fără veniturile necesare unui trai decent. Deși au lucrat în domeniul creșterii animalelor o lungă perioadă, foștii angajați ai IAS Seuca, locuitori ai satului Băgaciu, fie nu dețin informații actualizate legate de creșterea animalelor conform normelor europene,datorită perioadei lungi în care nu au mai desfășurat activităţi în acest domeniu, fie au ajuns la o vârstă la care munca în agricultură nu mai este o opțiune viabilă.

La nivel local participarea la viața publică a membrilor comunităţii din satul Băgaciu, fie maghiari fie români sau romi, este scăzută, interesul acestora limitându-se la activitățile electorale periodice şi la probleme care țin de gospodăria fiecăruia (prezenta la vot în cadrul scrutinului pentru alegerile generale din 2012 a fost de 42,3%). La întâlnirile care abordează o problemă specifică a comunităţii (ședințe publice cu informații legate de agricultură, sănătate sau domeniul social) este cunoscută prezența scăzută a membrilor comunităţii, în special a cetățenilor de etnie romă, astfel încât autoritatea publică locală a ajuns să considere inoportună aceasta abordare şi să renunțe la organizarea acestui tip de întâlniri, având ca rezultat informarea deficitară a membrilor comunităţii, pierderea relațiilor de prietenie şi bună înțelegere inter-etnică clădite de-a lungul timpului prin activităţi comune în beneficiul localității, cât şi participarea scăzută la luarea deciziilor care îi privesc.

Obiectivele proiectului sunt :

1.Creșterea veniturilor şi îmbunătăţirea nutriției prin promovarea activităților agricole tradiționale respectiv creșterea vacilor cu lapte pentru 20 de familii din localitatea Băgaciu.

2.Cresterea gradului de instruire în creșterea animalelor pentru 20 persoane din familiile beneficiarilor direcți .

3.Stimularea participării la viața publică pe tot parcursul proiectului a 800 persoane din localitatea Băgaciu prin implicarea în procese de informare, consultare şi luarea deciziilor la nivel local şi județean.

Grupul țintă al proiectului este format din comunitatea rurală interetnică din localitatea Băgaciu formată din 1611 locuitori din care 83% sunt de etnie romă, locuitori care sunt afectați de lipsa locurilor de muncă şi a alternativelor pentru asigurarea condițiilor necesare unui trai decent.

Beneficiari direcți:

-20 familii (din care minim 15 familii de romi) care vor fi primii beneficiari ai conceptului „Dar din dar” ;

-800 persoane, reprezentând totalul populației adulte din satul Băgaciu, informate cu privire la hotărârile adoptate de consiliul local şi sursele de finanțare locale, județene, naționale şi internaționale în domeniul agriculturii;

-20 persoane care urmează cursul de calificare în meseria de lucrător în creșterea animalelor, câte un reprezentant din cadrul fiecărei familii selectate.

Beneficiari indirecți:

-20 familii care vor primi produșii femele de la bovinele beneficiarilor direcți, în ordinea pozițiilor de pe lista de priorităţi a beneficiarilor conceptului “dar din dar” întocmită conform criteriilor stabilite de comunitate.

-peste 1600 locuitori ai satului Băgaciu prin schimbarea percepției negative asupra etnicilor romi.

-sistemul de asigurări de stat prin degrevarea de plata ajutorului social pentru beneficiarii direcți şi contribuția acestora la bugetul local ( având în vedere faptul ca deţinerea unei bovine se consideră sursă de venit pentru stabilirea cuantumului ajutorului social).

Rezultatele așteptate ale proiectului sunt: 20 de familii identificate şi selectate pentru a beneficia de bovinele acordate în cadrul proiectului, 20 de persoane calificate în meseria de lucrător în zootehnie, 800 persoane informate cu privire la hotărârile adoptate în consiliul local şi la normele legislative în domeniul agriculturii şi în domeniul protecției sociale.

Sustenabilitatea proiectului este dată de caracterul de replicare periodică prin predarea primilor produși femele obținuți de la vacile de lapte achiziționate în cadrul proiectului către alți beneficiari, activitate care se va derula continuu, fără limitare în timp, contribuind astfel la popularea comunei cu vaci de lapte şi asigurând creșterea veniturilor şi îmbunătăţirea nutriției pentru populația din satul Băgaciu, precum şi la strângerea relațiilor şi o mai bună coabitare a locuitorilor comunei. Conceptul de „dar din dar” poate fi extins şi în comunitățile învecinate afectate de sărăcie, aducând contribuții nu doar la starea economică a familiei ci şi la dezvoltarea generozității, calitate foarte importantă pentru caracterului uman.

După numele proiectului „Dar din Dar”, fiecare familie beneficiară se angajează să doneze altei familii nevoiașe, echivalentul a ceea ce a primit în dar, astfel principiul dăruirii are continuitate oferind speranță celor care au nevoie. Rezultatele proiectului vor fii diseminate periodic cu sprijinul mass-media, oferind astfel inspirația şi pentru alte comunităţi, încurajând-le să apuce această cale spre independență şi sustenabilitate. Proiectul nu se va opri la primii 20 de beneficiari indirecți, replicarea acestuia fiind făcută până la momentul în care la nivel local nu vor mai  exista posibili beneficiari disponibili, după care se va extinde în comunitățile sărace învecinate, pe același principiu al dăruirii.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene, accesaţi: www.eeagrants.org și www.fondong.fdsc.ro.